Gyokuro

Kyusu - Ceainic traditional japonez

          

          Fiind un mare fan al ceaiului verde, nu pot sa nu va povestesc despre unul din preferatele mele ... [Gyokuro]. Acest rege al ceaiurilor japoneze este de cel mai inalt standard calitativ. Pentru a intelege cat de special este acest ceai, am sa va povestesc intai, cum se obtine. In primul rand pentru Gyokuro se folosesc frunze provenite de la o subspecie a Camelliei Sinensis, Yabukita. Este o varietate cu frunze mici, cu un gust specific dulceag, folosit pentru obtinerea multor ceaiuri de finete din Japonia. Cu aproximativ 14-20 de zile inaintea recoltarii, plantele sunt acoperite cu bumbac sau bambus. Crescuta la umbra, fotosinteza este diminuata la nivelul mugurilor si frunzelor tinere, rezultand astfel concentratii diferite de zaharuri, aminoacizi, antioxidanti, si teina.
          De aici si gustul particular al acestui tip de ceai. La recolta sunt culesi doar mugurii care sunt tratati imediat la abur pentru a opri procesul de oxidare, dupa care frunzele sunt rulate manual (nu mecanic, deoarece trebuie sa fie miscari fine) si uscate prin ventilatie naturala. Asa se obtine un stadiu intermediar care poarta numele de Aracha. Frunzele de Aracha sunt apoi impartite pe diferite grade de Tencha. Cel mai inalt grad de frunze Tencha sunt folosite pentru productia de Gyokuro. Acum frunzele vor fi rulate si uscate pana se obtin frunzele aciforme. Acestea sunt lasata la maturare cel putin o saptamana pentru a capata caracteristicile deosebite.
          Cand prepari Gyokuro trebuie sa ai in vedere mai multe aspecte de care depinde obtinerea unui gust fin si delicat.
          Apa trebuie sa aiba o temperatura cuprinsa intre 40 si 60 de grade celsius. Daca este mai calda, frunzele se oparesc si elibereaza mai mult tanin, ceaiul devenind aspru si amar.
          Timpul de infuzare este de 1-2 minute pentru prima infuzie, pentru a deschide frunzele. Pentru cea de-a doua infuzie, frunzele sunt lasate intre 30-40 de secunde, iar pentru a treia 60 de secunde. De obicei, pentru orice ceai, foloseam 2,5 grame de ceai pentru 300 ml apa, dar pentru Gyokuro, este recomandat sa folositi 5 grame.

          Ideal pentru preparare este ceainicul japonez Kyusu. Inainte de prepararea ceaiului, atat ceainicul cat si cupele trebuiesc preincalzite. Gustul este dulceag, cu note de iarba proaspata. Daca este preparat corect, nu se simte nici macar o urma de gust amar, cum se mai poate intalni la Sencha. Culoarea infuziei este de un galben palid cu reflexe fine de smaralde.

          Pentru pastrare, va recomand sa folositi o cutie japoneza. Ideea este ca frunzele sa fie ferite de aer, de umezeala si caldura si acest tip de cutie are 2 capace. Un alt aspect care trebuie urmarit este dimensiunea cutiei si cantitatea de ceai sa fie proportionale. Poate suna stupid, dar cu cat este mai putin spatiu gol intre capac si frunze, cu atat este mai putin aer in cutie. Incercati sa nu deschideti cutia de ceai decat daca o folositi, va ajuta sa il mentineti proaspat mai mult timp. (aceste informatii sunt folositoare si pentru alte tipuri de ceai)
Datorita texturii fine a frunzelor, dupa a treia infuzie, acestea pot fi consumate.
          Ca desert, pe langa ceai (lucru valabil pentru toate ceaiurile japoneze), nu trebuie sa consumati biscuiti sau alte prajituri. Cel mai bine este sa serviti Daifuku sau Wagashi (dulciuri traditionale japoneze).

Sakura Daifuku

Flower Power

De aceasta data, am ales sa vorbesc despre o infuzie de plante, mai exact flori, multe flori. Atat de multe si atat de parfumate, cat nici nu stii daca sa mai astepti sa le infuzezi sau sa ramai cu nasul in plic toata ziua. De obicei nu prea imi plac "ceaiurile" de plante, dar acesta este special. Parca simti primavara de fiecare data cand iti umezesti buzele cu aceasta licoare.
O nebunie de culori si miresme!
Infuzia are o culoare aramie, cu nuante de chihlimbar stralucitor. Buchetul floral dominat de note de trandafiri, musetel si crizantema este perfect rotunjit de aroma condimentata a cardamomului si gustul acrisor al petalelor de hibiscus.

Si pentu ca vorbin despre un ceai de plante, ar fi bine sa va spun si ce efecte benefice ar putea avea asupra organismului. Florile de hibiscus sunt bune pentru tratarea hipertensiunii arteriale si a unor afectiuni renale, florile de lime sunt iarasi foarte bune, avand proprietati antihipertensive, diuretice, antispastice si hepatoprotectoare. Petalele de trandafiri au proprietati benefice asupra unor afectiuni gastrice, florile de nalba au efecte emoliente si crizantemele sunt cunoscute pentru rolul anti-viral, anti-microbian si anti-micotic.
Cu siguranta un ceai cu personalitate.

Pentru infuzie am folosit 10 grame la 900ml apa la o temperatura de 90-100 grade Celsius, timp de 5-7 minute. Va recomand infuzoarele de hartie netratate. Se poate servi neindulcit, dar in cazul in care va plac bauturile mai dulci, puteti folosi un zahar candel alb pe bat.