Teadvised...

marți, 7 decembrie 2010

Gyokuro

Kyusu - Ceainic traditional japonez
          

          Fiind un mare fan al ceaiului verde, nu pot sa nu va povestesc despre unul din preferatele mele ... [Gyokuro]. Acest rege al ceaiurilor japoneze este de cel mai inalt standard calitativ. Pentru a intelege cat de special este acest ceai, am sa va povestesc intai, cum se obtine. In primul rand pentru Gyokuro se folosesc frunze provenite de la o subspecie a Camelliei Sinensis, Yabukita. Este o varietate cu frunze mici, cu un gust specific dulceag, folosit pentru obtinerea multor ceaiuri de finete din Japonia. Cu aproximativ 14-20 de zile inaintea recoltarii, plantele sunt acoperite cu bumbac sau bambus. Crescuta la umbra, fotosinteza este diminuata la nivelul mugurilor si frunzelor tinere, rezultand astfel concentratii diferite de zaharuri, aminoacizi, antioxidanti, si teina.
          De aici si gustul particular al acestui tip de ceai. La recolta sunt culesi doar mugurii care sunt tratati imediat la abur pentru a opri procesul de oxidare, dupa care frunzele sunt rulate manual (nu mecanic, deoarece trebuie sa fie miscari fine) si uscate prin ventilatie naturala. Asa se obtine un stadiu intermediar care poarta numele de Aracha. Frunzele de Aracha sunt apoi impartite pe diferite grade de Tencha. Cel mai inalt grad de frunze Tencha sunt folosite pentru productia de Gyokuro. Acum frunzele vor fi rulate si uscate pana se obtin frunzele aciforme. Acestea sunt lasata la maturare cel putin o saptamana pentru a capata caracteristicile deosebite.
          Cand prepari Gyokuro trebuie sa ai in vedere mai multe aspecte de care depinde obtinerea unui gust fin si delicat.
          Apa trebuie sa aiba o temperatura cuprinsa intre 40 si 60 de grade celsius. Daca este mai calda, frunzele se oparesc si elibereaza mai mult tanin, ceaiul devenind aspru si amar.
          Timpul de infuzare este de 1-2 minute pentru prima infuzie, pentru a deschide frunzele. Pentru cea de-a doua infuzie, frunzele sunt lasate intre 30-40 de secunde, iar pentru a treia 60 de secunde. De obicei, pentru orice ceai, foloseam 2,5 grame de ceai pentru 300 ml apa, dar pentru Gyokuro, este recomandat sa folositi 5 grame.



          Ideal pentru preparare este ceainicul japonez Kyusu. Inainte de prepararea ceaiului, atat ceainicul cat si cupele trebuiesc preincalzite. Gustul este dulceag, cu note de iarba proaspata. Daca este preparat corect, nu se simte nici macar o urma de gust amar, cum se mai poate intalni la Sencha. Culoarea infuziei este de un galben palid cu reflexe fine de smaralde.



          Pentru pastrare, va recomand sa folositi o cutie japoneza. Ideea este ca frunzele sa fie ferite de aer, de umezeala si caldura si acest tip de cutie are 2 capace. Un alt aspect care trebuie urmarit este dimensiunea cutiei si cantitatea de ceai sa fie proportionale. Poate suna stupid, dar cu cat este mai putin spatiu gol intre capac si frunze, cu atat este mai putin aer in cutie. Incercati sa nu deschideti cutia de ceai decat daca o folositi, va ajuta sa il mentineti proaspat mai mult timp. (aceste informatii sunt folositoare si pentru alte tipuri de ceai)
Datorita texturii fine a frunzelor, dupa a treia infuzie, acestea pot fi consumate.
          Ca desert, pe langa ceai (lucru valabil pentru toate ceaiurile japoneze), nu trebuie sa consumati biscuiti sau alte prajituri. Cel mai bine este sa serviti Daifuku sau Wagashi (dulciuri traditionale japoneze).

Sakura Daifuku


4 comentarii:

Dan Pitulice spunea...

Bravo Mishu ne delectezi mereu cu arome noi

Anonim spunea...

de unde imi recomanzi sa iau dulciuri traditionale japoneze din bucuresti?
georgiana

Anonim spunea...

sau eventual poti sa imi trimiti un mesaj pe faceebook pentru a nu face publicitate si sa se supere cineva. merci

Mihai Buzatu spunea...

Chiar ieri am fost la un restaurant japonez si nici macar acolo nu aveau dulciuri traditionale. Nu stiu daca gasesti prin bucuresti.
Dar, daca gasesti faina de orez glutinos, ma anunti unde se gaseste si fac un post cu prepararea acestor deserturi japoneze:)